Gândire ortodoxă

3. Că puterea participată de sfinți este putere a Duhului și nu a ipostasului însuși

          Căci această putere se naște prin Duhul Sfânt, Cel ce purcede după ipostas din Tatăl, potrivit făgăduinței, și se revarsă din Duhul lui Dumnezeu peste credincioși în zilele cele din urmă, cum a profețit Ioil. În zilele cele din urmă, zice profetul după cuvântul lui Dumnezeu Însuși: ,,Voi vărsa din Duhul Meu peste tot trupul”[1], la care părinții adaugă: tot trupul credincios adică. Voi vărsa din Duhul Meu, iar nu ,,voi vărsa Duhul Meu”[2]. Căci nu dumnezeirea o revarsă, potrivit cu distincția cea mai clară a Părinților, ci darul.[3] De aceea și Domnul Iisus Hristos a zis că ,,veți lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi”[4]. Veți lua putere, iar nu Duhul Însuși. ,,Alta, zice, este puterea dăruită și altul este Duhul, Cel ce dăruiește”[5]. De aici și corifeul apostolilor în cuvântarea sa către Iudei zice despre Domnul Iisus Hristos: ,,primind de la Tatăl făgăduința Duhului Sfânt, L-a revărsat pe Acesta, cum vedeți și auziți voi”[6]. Făgăduința Duhului este revărsată și nu Duhul Însuși. Încă Petru iarăși: ,,Să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre și veți primi”[7] – în niciun caz nu veți primi Duhul, căci după fire Duhul este neparticipat oricărei făpturi născute. Dar ce veți primi? ,,Darul Duhului Sfânt”[8]. ,,Căci altul este împăratul și altul darul împăratului”[9], după cum spune limpede autorul cugetător de Dumnezeu.

4. Că energia participată de sfinți este a dumnezeirii întreit ipostatice

         Această putere a Duhul Sfânt de la Tatăl prin Fiul în Duhul Sfânt este dăruită celor ce se împărtășesc de ea. Căci este limpede că și firea celor trei persoane, a Tatălui și a Fiului și a Duhului Sfânt, și cele ale firii una sunt, sau dacă ar vrea cineva să le numească, și putere, și daruri, și energie. De aceea, pe de o parte, Tatăl făgăduiește să reverse darul din Duhul Sfânt[10], pe de altă parte, ni se spune de către Mântuluitorul că vom primi Duhul de la Tatăl și că Acela ne va vesti nouă[11], și iarăși când Mântuitorul suflă asupra ucenicilor Săi și le zice ,,Luați Duh Sfânt”[12]. Și mai mult decât atât, ca Unul Care a primit El Însuși de la Tatăl și Care împarte [și altora] zice: ,,Slava pe care Tu Mi-ai dat-o le-am dat-o lor”[13]. Și iarăși, este scris că și Tatăl primește de la Fiul, ceea ce Mântuitorul a spus Tatălui cerând: ,,Sfințește-I pe ei întru adevărul Tău, cuvântul Tău este adevărul”[14]. Și iarăși Domnul Iisus, vrând să îi lumineze pe cei care Îl cunoșteau pe El [ca Hristos], arâtându-le că este aceeași slavă, aceeași putere și o singură energie ființială și naturală a dumnezeirii întreit ipostatice, zice și acestea: ,,După cum Tatăl scoală pe cei morți și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață celor ce voiește”[15]. Apoi și despre Duhul zice limpede că ,,Duhul este Cel ce dă viață”[16]. De aici și Atanasie, patriarhul Alexandriei, zice: ,,Trebuie să credem că una este sfințirea care vine de la Tatăl prin Fiul în Duhul Sfânt. Fiind Unul, Cuvântul cel viu, trebuie să fie o singură voință deplină și desăvârșită, sfințitoare și luminătoare care este energia și darul Lui care se spune că purcede de la Tatăl, fiindcă strălucește, se trimite și este dată prin Fiul mărturisit că vine de la Tatăl”[17]. Și încă: ,,Cele pe care Duhul le împarte fiecăruia, acestea sunt dăruite de la Tatăl prin Cuvântul. Căci toate ale Tatălui sunt ale Fiului. Prn urmare, și cele date de la Fiul în Duhul Sfânt sunt de asemenea darurile Tatălui”[18]. De aceea și Sfântul Pavel scria către Corinteni: ,,Darurile sunt felurite, dar același Duh, și felurite slujiri sunt, dar același Domn. Și lucrările sunt felurite, dar același Dumnezeu, Care lucrează toate în toți”[19]