Gândire ortodoxă

    Cu aproape trei luni în urmă se încheia, ceea ar fi trebuit să fie, pentru Biserica Ortodoxă cel mai important eveniment din istoria ei modernă – Sinodul și Marele Sinod Pan-Ortodox.

     Din păcate importanța lui a fost puternic umbrită de neparticiparea a patru Biserici locale : Rusă (după ce la conferințele premergătoare, sinodalii, au acceptat să renunțe la unele teme, ba chiar au schimbat locația pentru a face pe plac rușilor) Bulgară (cărora nu le-au convenit locurile pe scaune) Georgiană și Antiohiană (care nu au participat în principiu datorită conflictului pe care îl au cu Patriarhia Ierusalimului).

     Contestările cele mai puternice le-au avut documentul privind relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine, văzut de către unii ca fiind o lepădare de credință prin acceptarea ecumenismului și folosirea termenului de biserică atunci când se face referire la alte confesiuni. Desigur această atitudine denotă o crasă lipsă de cultură teologică, dar și rea-voință din partea partea acestor talibani, căci într-un excelent articol ieromonahul Petru Pruteanu, arătat că Părinții din vechime și teologi mai recenți, cu o viață duhovnicească înbunătățită au folosit în termenul biserică atunci când se refereau la heterodocși (http://www.teologie.net/2016/06/26/cu-ce-ne-am-ales-dupa-sinodul-din-creta/ vezi paragraful VI – n.n.)

     Nu voi comenta acum atitudinea schismatică și sectară a celor care se consideră mai catolici decât Papa, prin atitudinea lor triumfalistă, nici agresivitatea de care au dat dovadă când și-au permis să agreseze doi ierarhi ai Bisericii, nu pentru a le da voie acestora să explice necesitatea Sinodului din Creta ci pentru ai forța pe aceștia să adere la punctul lor de vedere. Nu voi comenta nici documentul, care este unul ortodox și în care se exprimă clar că Biserica Ortodoxă este una, sfântă, sobornicească și apostolească ci voi expune un punct de vedere personal cu privire Sinod în general și la Relația Bisericii Ortodoxe cu celelalte biserici, în particular.

1. Sinodul ar fi trebuit să fie o expresie a unității pan-ortodoxe, ceea ce din păcate nu a fost, personal cred că prin refuzul de a se prezenta la Sinod cele patru Biserici s-au situat în afara Ortodoxiei!
2. Înainte de a se lucra la relațiile cu celelalte biserici ar trebui să se lucreze mai intens la unitatea pan-ortodoxă .
3. Relațiile și mai ales dialogul cu celelalte biserici trebuiesc intensificate în special cu Biserica Romano-Catolică și cu Bisericile Vechi-Orientale ( biserici care în prezent sunt martirizate în Orientul Mijlociu) deoarece cu aceastea avem o istorie comună de câteva secole ba chiar un mileniu!
4. La situația de față, în care o șleahtă atacă episcopii, s-a ajuns într-o oarecare măsură și datorită faptului că ierarhii s-au străduit aproape 100 de ani să pregătească Sinodul nivelul ierarhiei, dar aproape nimeni nu s-a gândit să pregătească poporul, care face și el parte din Biserică și nu are doar un rol pasiv! Tot răul spre bine, căci tulburarea creată de talibanii ortodocși a făcut ierarhia să acționeze și să ofere răspunsuri lămuritoare ( vezi declarația Prefericitului Daniel înainte de Sinod, declarație din păcate ignorată de cei mai mulți https://www.youtube.com/watch?v=jWlTMA_Zp7A )